Marea mea in luna lui Marte !


Mi-era dor de mare.Tanjeam sa vad intinderea de apa si sa aud zgomot de valuri.Asa ca ne-am urcat in masina si dis de dimineata am plecat nerabdatori spre Constanta. Din Bucuresti vremea parea promitatoare , un soare frumos si bland ne-a insotit din pacate doar 100km dupa care a spus papa! Nori negri si urati ne-u intampinat la bariera de la podul Cernavoda.Drumul cernit si gri liber pana in Constanta.Fara mirare, doar era o zi de luni din luna martie.
Constanta, linistita; mi s-a parut ciudat sa o vad asa eu cunoscand doar freamatul si vanzoleala din timpul verii. Ce frumos miroase marea !!! Cum am pasit in Portul Tomis am simtit gustul sarat si inconfundabil ! E incredibil cum odata ce simi gustul marii in minte incep sa ti se deruleze amintiri.
Ne-am oprit la Cazino, si in timp ce coboram trepetele spre faleza, in minte mi-au venit automomat niste secvente din filmul BD la munte si la mare – Stiti voi secventa cu Toma Caragiu din “Leacuri pentru mama mare “-


Fara indoiala marea este incredibil de frumoasa in orice anotimp.
Faleza pustie si Cazinoul gri iti dau impresia ca timpul a s-a oprit … noroc cu marea infuriata si pescarusii galagiosi care insufletesc acest peisaj.Cazinoul este asa cum il stiu eu de 30 de ani – din pacate. Poate ca da, mai degradat cu 30 de ani.Pacat de acest loc minunat care este lasat sa moara incet.De la distanta Cazinoul este incredibil de frumos – dar cu fiecare pas pe care il faci si cu cat te apropii incepi sa ii vezi uratenia, paragina in care este lasat sa se stinga… Pacat de acest loc superb pe care indiferenta autoritatilor il condamna la pieire.

In zona digului, acolo unde sunt anocorate ambarcatiunile mici am vazut ce a lasat iarna in urma … Din pricina ghetii pontoanele sunt distruse in mare parte (o sa vedeti si in fotografiile pe care le-am facut) din fericire insa mare parte din ambarcatiunile aflate atunci in zona digului au reusit sa scape fiind scoase la timp.Acum digul este pustiu, dar probabil peste o luna cand vremea va fi mai prietenoasa, locul va arata cu totul altfel. Daca tot am ajuns in Tomis nu am putut sa ratam restaurantul cu specific pescaresc, cel de pe dig, acolo unde se mananca cele mai bune rapane!!! Nu o sa dau nume dar cine stie cunoaste Spre seara am plecat acasa ….nu fara parere de rau, sincer as mai fi stat, dar cu parere de bine ca mi-am mai alinat dorul de marea mea….Singura consolare e ca 1 Mai nu e departe !

This slideshow requires JavaScript.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s